Asociaţia PRO VITA a fost înfiinţată de Părintele Nicolae TĂNASE, preot şi tată a cinci copii, în 1990, ca un răspuns la legea pentru liberalizarea avorturilor. Scopul era de a propune celor care voiau să avorteze, având adesea mari dificultăţi materiale, de a renunţa la acest act criminal, oferindu-le posibilitatea de a le creşte copilul la asociaţie. De multe ori, trecând anii şi mama regăsindu-şi o viaţă socială mai echilibrată, aceasta a putut să-şi ia copilul acasă, spre marea bucurie a tuturor.

De atunci, acţiunea s-a extins şi la primirea copiilor din stradă (unii dintre ei trăiau în subsolurile Bucureştiului până să-şi găsească refugiu la Părintele Nicolae), a handicapaţilor care nu-şi mai au locul în instituţiile specializate de îndată ce împlinesc 18 ani, a orfanilor…

În zece ani, Părintele Nicolae TĂNASE a luat în îngrijire la PRO VITA 200 de copii. Cum ?

În primul rând, mobilizând enoriaşii săi de la Valea Plopului, pentru a primi copii acasă la ei, măcar pentru un timp, apoi apelând şi la enoriaşii din alte sate. De asemenea, închiriind sau cumpărând case pentru mamele care au născut sau care aşteaptă să nască. În sfârşit, construind la Valea Screzii un aşezământ, un adevărat sat de copii, care ne aminteşte de Vasiliada înfiinţată de Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei în secolul IV. Cu ce mijloace ? Numai prin mărinimia binevoitorilor. Într-adevăr, PRO VITA nu primeşte ajutoare de la Stat, ceea ce face din această lucrare o foarte frumoasă mărturie de dragoste evanghelică : Părintele Nicolae aşteaptă totul de la Dumnezeu, ceea ce nu exclude greutăţile de tot felul...

Association PRO VITA pour les enfants nés et a naître

"Pro Vita este o asociaţie ortodoxă de binefacere, fără scop lucrativ, neguvernamentală, non-profit potrivit decretului n° 1/20 din ianuarie 1994. Cu sediul central la Vălenii de Munte, potrivit acordului n° 1625 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, scopul său este de a pune în practică lupta împotriva avorturilor, din cadrul Mişcării Sf. Brâncoveanu pentru ocrotirea vieţii, potrivit principiilor creştine ortodoxe.

Asociaţia a fost înfiinţată de către Părintele Nicolae Tănase şi soţia sa, Maria Tănase. Ea cuprinde membrii asociativi, angajaţi permanenţi şi voluntari care lucrează în domenii diferite (ingineri, arhitecţi, preoţi, profesori, agricultori, studenţi, artişti, funcţionari, medici).

Activitatea se desfăşoară în satele Valea Plopului şi Valea Screzii, Poseşti, Judeţul Prahova. Activitatea este multiplă : unii copii sunt încredinţaţi familiilor din sat, alţii sunt primiţi în casa parohială şi sunt crescuţi de angajaţi ai organizaţiei sau de voluntari. Sunt primite de asemenea femeile gravide şi mamele cu nou-născuţi.

Avem în îngrijire aproape 170 persoane : copii ale căror mame au renunţat să avorteze sau copii provenind din familii cu dificultăţi sociale mari, încredinţaţi asociaţiei pentru un timp ; copii handicapaţi abandonaţi la spital, care sunt integraţi în familii ; copii ai străzii, tineri, fete şi băieţi care au trebuit să părăsească orfelinatele la vârsta de optesprezece ani, care sunt integraţi prin muncă în asociaţie ; femei gravide şi mame lăsate în stradă de familiile lor, care sunt ajutate până ce îşi rezolvă problemele personale.

Asociaţia ajută şi copiii din sat şi din împrejurimi ale căror familii au greutăţi financiare, prin punerea la dispoziţie a unei mese calde în fiecare zi, prin organizarea de tabere gratuite, toate acestea cu ajutorul gospodarilor din sat sau al altor parohii din împrejurimi, în spiritul creştin ortodox şi al tradiţiei române.

Asociaţia evoluează mereu datorită numărului crescând de cereri pe care le primim. Angajaţii noştri (Tatiana Samoilă, inginer, Iuliana Hattel, asistentă socială, şi persoanele care lucrează la bucătărie, la îngrijirea copiilor, la curăţenie, etc.) sunt ajutaţi de tinerele care au crescut în orfelinate, unde au învăţat să se ocupe de copii şi de gospodărie.

De asemenea, multe persoane voluntare lucrează în sat sau în afară pentru a strânge bani şi donaţii în natură, pentu a face publicitate sau a organiza acţiuni de binefacere.

Asociaţia are câteva terenuri date de primărie, câteva case ţărăneşti în proprietate sau cu chirie, mobilă, echipament de bucătărie, sanitare, etc., care provin din donaţii sau sunt cumpărate de noi, o tâmplărie achiziţionată prin munca noastră, un atelier şi material de sculptură pentru fabricarea de obiecte religioase, două cuptoare de pâine ţărăneşti şi unul electric, câteva animale domestice şi două maşini donate care sunt foarte solicitate.

Familiile binefăcătoare din sat au o contribuţie esenţială. Ajutorul lor este foarte preţios pentru activităţile asociaţiei.

Veniturile regulate sunt asigurate de vânzarea de obiecte religioase (icoane, cruci de lemn pictate, fabricate în atelier) şi de unii donatori constanţi care-şi oferă contribuţia după posibilităţile lor. Celelalte venituri sunt neregulate, provenind din ajutoare colectate de Părintele Nicolae Tănase şi de benevoli.

Orice fiinţă umană înainte de a se naşte, indiferent dacă a fost zămislit în uterul sau în afara uterului mamei sale, are dreptul de a se naşte şi trăi.

1. O fiinţă umană este fiinţă umană începând cu concepţia sa.
2. Trăim acolo unde Dumnezeu a hotărât să ne naştem.
3. Copilul nenăscut are aceleaşi drepturi ca şi copilul care s-a născut.
4. A opri zămislirea este la fel de grav ca şi uciderea de prunci.
5. Este bine ceea ce este bine făcut.
6. Nicăieri nu este ca la mama acasă.
7. Orice copil nenăscut are dreptul la viaţa şi dezvoltarea intrauterină naturale şi la dreptul de a se naşte.
8. Începând cu Facerea lumii, Dumnezeu a înzestrat orice fiinţă umană cu demnitate proprie, şi aceasta încă din momentul concepţiei sale, indiferent dacă a fost zămislit în uterul sau în afara uterului mamei sale.
9. Orice copil nenăscut are drepturi, indiferent de rasă, culoarea pielii, sex, limbă, religie, opinii politice, punctele de vedere, mediul etnic sau social, bunurile materiale sau statutul social al părinţilor sau tutorilor săi.

Pentru protejarea copilului, trebuiesc luate măsuri eficiente împotriva oricăror măsuri ştiinţifice sau de altă natură care ar putea pune în pericol sănătatea, dezvoltarea şi binele copilului nenăscut.
Avem datoria de a asigura copilului nenăscut aceleaşi drepturi ca şi celorlate fiinţe umane, mai ales dreptul de a trăi şi de a fi ocrotit.
Avem datoria de a lupta pentru apărarea dreptului de viaţă a copilului nenăscut şi de a ne strădui să-l ajutăm să supravieţuiască şi să crească, după posibilităţile noastre.
Avem datoria de a lupta pentru încurajarea şi susţinerea oricărei legi care interzice agresiunile medicale sau nemedicale asupra fiinţei umane, înepând de la concepţia sa, cum sunt :

• clonajul
• transferarea pre-embrionului sau embrionului spre altceva decât o mamă umană
• alegerea sexului
• ectogeneza
• avortul voluntar
• utilizarea unui făt uman pentru transplante, în locul celor care au murit natural sau care au murit printr-un avort spontan
• orice altă intervenţie dăunătoare pre-embrionului, embrionului sau fătului uman.

Credem că un copil nenăscut care suferă de o boală congenitală sau de alt tip, nu trebuie să suporte intervenţii care îi pot periclita dezvoltarea. Totuşi, avem datoria de a susţine orice cercetare ştiinţifică al cărei scop este binele copilului nenăscut şi aplicarea ei.

Am scris acest text potrivit următoarelor documente :

• « Declaraţia drepturilor copilului nenăscut » propusă Congresului mondial pentru viaţă, la Oslo, între 10 şi 13 mai 1990,
• « Declaraţia Naţiunilor Unite »,
• « Declaraţia drepturilor copilului nenăscut », Geneva, 1924,
• « Convenţiile internaţionale ale drepturilor omului »,
• « Declaraţia drepturilor copilului », 1959,
• « Convenţia drepturilor copilului », 1988,
• « Organizaţia medicală mondială » de Geneva, 1948,
• Principiile şi legile asupra experienţelor pe fiinţele umane care au fost definite la Helsinki în 1964 şi 1975.

Construcţia aşezământului PRO VITA, pentru creşterea atâtor copii readuşi la viaţă, are loc în satele VALEA SCREZII şi VALEA PLOPULUI, în România

Printre alte aşezăminte înfiinţate pentru ocrotirea săracilor, această fundaţie are un caracter mai deosebit, mai ales pentru creştini.

Într-adevăr, reconstrucţia acestor sate în jurul bisericii, care este centrul lor, ne aminteşte într-atât Sfânta Evanghelie, unde îl vedem pe Domnul nostru Iisus Hristos înconjurat de săraci, dând viaţă, vindecând, iertând, înmulţind pâinile …

Părintele Nicolae TĂNASE a trezit un adevărat elan de solidaritate printre săteni, unde oamenii săraci se îngrijesc de alţi săraci. Este un aşezământ cu rădăcini adânci în valorile Evangheliei, unde cel sărac, cel mic se află în centrul atenţiei tuturor. Aceasta vedem la VALEA SCREZII şi VALEA PLOPULUI, o lume nouă în care dragostea este lege şi unde cei săraci sunt consideraţi, ei care sunt destinaţi să umple Împărăţia lui Dumnezeu.

Părintele Nicolae nu refuză niciodată pe nimeni, e mereu cu uşile deschise, lăsându-se în grija lui Dumnezeu şi primind pe toţi cei care vin sau sunt aduşi la el. Şi Dumnezeu îl ajută, căci Pro Vita nu primeşte nici o subvenţie de la stat. Părintele Nicolae are ce să le dea copiilor de mâncare astăzi şi mâine, dar nu ştie ce va avea poimâine. Fiind om credincios, el se roagă la Dumnezeu care, din înaltul Cerurilor, este mişcat de acest preot care se zbate pentru a hrăni copiii, fraţi ai lui.

Dar ceea ce este de admirat, este şi faptul că Părintele Nicolae a ştiut să-şi mobilizeze enoriaşii. Multe familii cu mulţi copii, care sunt şi ele sărace, acceptă în sânul lor încă unul sau mai mulţi copii abandonaţi. Este cu adevărat foarte frumos. Părintele Nicolae, ca preot, îşi duce astfel enoriaşii pe căi binecuvântate. Pentru a ajuta aceste familii, Părintele a construit o brutărie comunitară împărţindu-le pâinea când este posibil, ajutând şi persoanele benevole care se ocupă de copii şi ţin atelierele de croitorie, broderie, tâmplărie şi de pictură de icoane pe sticlă.

De curând, oamenii din sat cu numele de « Gheorghe » (care sunt destul de numeroşi !) au construit o mică biserică « Sfântul Gheorghe » pentru copii. Aici Părintele îi adună pe copii pentru a-i iniţia la religie. Este o biserică mică în centrul satului Valea Plopului, uşor de încălzit, unde toate scaunele sunt mici, totul este mic, căci totul aparţine copiilor.

Toate aceste locuri comunitare dau satelor VALEA SCREZII şi VALEA PLOPULUI un aspect evanghelic deosebit.